Este frig...Cutremurul a zguduit pamantul plin de trupuri pacatoase. A zdrobit bolovanii grei asternuti peste existenta blestemata de perechea primordiala. Catapeteasma templului sta rupta-n doua deasupra unei religii rupte-n zeci de bucati, deasupra unei credinte care se micsoreaza, se surpa sub greutatea ce o apasa, se surpa deasupra unui Pamant care pare sa-si astepte sfarsitul, arzand in propriile iluzii, deziluzii, mizerii si binefaceri umane, credinte si ateism...

---

Ploua. Ploua cu lacrimi de soare. Ploua cu raze ce se revarsa peste efemeritatea lor...Un mormant de piatra se desface de crusta-i rigida, asemenea unui cocon urias, pietrificat. Se crapa de zori si se crapa in zori...Din crapaturile milenare se risipesc fluturi vii de Lumina. In urma ramane doar vesmantul alb de Om, lepadat pe treptele unei taceri supranaturale. Ei asteapta. Asteapta sa-Ti frangi iar trupul pentru ei. Asteapta sa-Ti reversi sangele Tau sfant pentru a le lepada lor pacatele. Si Tu vi de fiecare data...Si le induri aceeasi atitudine impertinenta, le induri batjocura, le induri loviturile de bici si cuiele care Ti le bat in lemnul rece. Le induri pana si nepasarea...Tu vi pentru noi toti, iar si iar. Ne astepti sa ne deschidem sufletul, care pare sa se imbolnaveasca treptat pe scara evolutiei. Iar noi nu mai avem timp pentru Tine, cand Tu insuti sprijini Clepsidra pe un fir de praf. Cautam adevarul in minciunile ce ne inconjoara zi de zi, cand Tu deti Adevarul absolut. Fugim o viata intreaga dupa iubiri amagitoare, cand tu ne daruiesti dragostea Ta vesnica si neconditionata. Muncim pentru a strange cat mai multe bogatii, nerealizand ca bogatiile cele mai pretioase le aflam in Imparatia Ta...Asteptam rasaritul...Lumina zilei de maine. Un maine ce nu inceteaza a ne accelera ritmul alert al vietii, pierzand esentialul. Si Lumina ne inconjoara, umpland golurile apasatoare dintre noi...Lumina suntem noi. Lumina e in noi, doar ca ochii nostri sunt obositi si orbi. Te cautam pe Tine, Doamne...Prin intunericul orbitor iti pipai cicatricile din palme, iti pipai coasta impunsa din care a curs sange si apa...Aud doar niste soapte blande ce invelesc o noua lege..."Acesta este trupul Meu...Acesta este sangele Meu."
Dumnezeu e in noi.

Hristos a inviat!

Severim! 8