Notă : Vă rog să citiţi mai întîi blog-urile , în ordinea afişată , pentru a vă reaminti povestea

http://www.zang.ro/blog/63755/60-de-secunde/page/1#comments

http://www.zang.ro/blog/72322/speranta

http://www.zang.ro/blog/75861/ingerul

Evadare din subconstient

........Aşa am simţit în dimineaţa aceasta , că o să-mi împlinesc o dorinţă arzatoare , o dorinţă pe care nu puteam să o rostesc cu voce tare şi doar cu mare greutate mă puteam gîndii la ea sau recunoaşte deschis. Era o dorinţă nebunească şi am fost atît de nebun încît am ascultat ce mă punea să fac . Iată-mă aici , în faţa facultăţiii , cu o cafea în mînă , fumînd ţigare după ţigare , aşteptînd să o zăresc măcar pentru o secundă .

Deşi ochii urmăreau cine intră sau iese , gîndurile îmi erau departe , bîntuind prin cotloanele ascunse ale memoriei şi ale sufletului adunînd fragmente de sentimente , scuturînd cenuşa de pe altele , pe care le îngropasem adînc şi încercînd să aprind totul .

Deja eram o vîlvătaie cînd ea a apărut în uşă .

Am lăsat cafeaua pe bancă , am aruncat ţigarea şi cînd ea a început să coboare treptele de la intrarea facultăţii am făcut doar un pas spre ea , asteptînd .

M-a privit o fracţiune de secundă pentru că ceva s-a mişcat în cîmpul ei vizual apoi a continuat să coboare , privind atentă la trepte . Ajunsă pe trotuar a pornit în direcţie opusă mie dar după doi paşi s-a oprit , a stat aăa preţ de cîteva secunde şi apoi a facut o întoarcere fulgerătoare către mine iar din trei paşi a fost în faţa mea .

-Ne cunoastem , aşa este ?

Am înghiţit cu greu nodul din git , am tras în sfirşit puţin aer în piept şi am rostit cu o voce tremurată

-Da D... ! Sigur că ne cunoaştem , de sapte ani , sînt Tonko-Bizonul !

- Îmi aduc aminte de tine ! De poza de profil….. de faptul că ţi-am înterzis să mă

contactezi !

-. Uite ce-ţi propun : mergem vis a vis la cafenea şi îmi acorzi un sfert de oră din timpul

tau .

- Este bine , timp de o cafea vom discuta şi apoi vreau să uiţi că exist !

Am vrut să-i ofer braţul dar a refuzat tăcut doar mişcîndu-şi capul a negare dîndu-mi astfel ocazia să observ unduirea pletelor de un arămiu strălucitor .

Am traversat şi mărind eu pasul am intrat primul în cafenea . Dintr-o privire am zărit o masă mai retrasă şi conducînd-o la ea am şi început să vorbesc :

- Cred ca mai ai multe lucruri de făcut şi sigur nu ai mîncat înainte să pleci de acasă aşa că pe lîngă cafea o să iau şi ceva de mîncare . Pînă aduc totul îţi las să citeşti tot ce am scris în legătură cu tine !

Am pus în faţa ei capitolul din carte care-l pregătisem încă de cînd am încercat să o întilnesc laPloieşti şi am plecat să fac comanda .

În timp ce discutam cu chelnerul , o priveam cu coada ochiului , primele pagini le citise demult , acum , sprijinită de spatarul fotoliului , doar întorcea cîte o pagină de pe masa dar pe măsură ce ajungea la blog-urile pe care nu le ştia , se apropia instinctiv de masă . Am ramas deoparte şi numai cînd a fost adusă mîncarea şi cafeaua m-am aşezat şi eu .

Acum era aplecată peste masă , cu pumnii la tîmple , citind atît de concentrată încît abia respire . A aruncat o privire rapida spre mine , apoi pe masă şi a început să mănînce fără să-şi dezlipească ochii de pe foi . Cînd a terminat de citit , aluat cana de cafea şi s-a sprijinit din nou de spatar . Lua inghiţituri mici privindu-mă peste marginea canii , nici unul din noi nu spunea nimic , doar ne priveam . A lăsat jos cana aproape goală şi abia atunci a vorbit .

- Superb ! Ce intensitate a trăirilor , cîtă pasiune pui în cuvinte ! Nici nu ştiu dacă sînt

vise ori dorinţi ! Din cauza aceasta am rupt orice comunicare , îmi era frică de

dragostea ta , o bănuiam încă de la primele poveşti …..Şi acum ce facem ?........

…………Mirosul de pucioasă m-a anunţat că demonul era lîngă mine , am zîmbit dar nu am deschis ochii decît cînd m-a apucat de păr şi mi-a ridicat capul , nu arăta prea bine , îi mai căzuseră cîţiva dinţi din cele trei şiruri pe care le avea în gură , pielea solzoasă nu mai erau aşa lucioasă şi cînd m-a lovit cu pumnul peste faţă nu mai rea aşa puternic şocul ca altădată dar tot au rămas bucăţi din pielea mea pe pumn lui .

- Ce faci mă ? Îţi baţi joc de mine ?

- Da ! M-am odihnit destul , am visat mult iar acum vreau să plec acasă !

- Nu poţi ! Mi-ai dat sufletul în schimbul celor 60 de secunde !

- Macar Faust a semnat un contract cu sîngle lui , tu ai doar o vorbă! În schimbul

secundelor ţi-am dat destulă furie , deznădejde , disperare şi mai ales gînduri sinucigaşe

Nu mă poţi oprii , nimic nu mă poate ţine , doar propria voinţă şi a venit vremea să plec

Am smucit mîinile şi lanţurile s-au spart ca făcute din sticla , l-am îmbrîncit pe demon şi a căzut ca o papuşă de cîrpă iar în clipa cînd am parasit închisoarea de stîncă am ieşit şi din norul negru înapoi în cameră . Mi-am aruncat o privire , zăceam nemişcat în fotoliu , cu capul căzut într-o parte şi din doi paşi şi-o întoarcere m-am aşezat peste trupul meu .

Reunirea a fost foarte dureroasă , mai ales întrepătrunderea celor două conştiinţe cu experienţe diferite ..........

...........Am tras aer adînc în piept şi am deschis ochii , tot corpul mă durea de parcă m-aş fi izbit de un zid . Aprivit prin cameră , televizorul nu mai recepţiona nici un program iar pe fereastră nu se zărea nici o lumină la ferestrele blocurilor . M-am ridicat cu mare greutate şi am stins lumina şi televizorul , abia îmi putem tine capul drept de durere şi era plin de fragmente de imagini , de texte şi dialoguri . Probabil după un somn bun toate se vor clarifica am gîndit şi m-am dus la culcare . Chiar înainte să adorm am rezlizat că aveam capul plin de poveşti ce aşteptau să fie aşternute pe hîrtie .

Severim! 17