Päevikud
metafore...
se ridică lacrima în picioare
Stăteam pe cerul talpilor tale
Mos Apocalipsa, vine
caci lumea a-nebunit -
Nicolae, anul asta
functie n-a mai dorit...
cu atatea ganduri rele
lumea a uitat de toate -
rezerve de hrana-si face
sa zicem...pe saturate...
in jur, nu mai este stare
toti, nu vad decat sfarsit -
nu, ghete stralucitoare
ci doar gand nenorocit...
groaza...a pus stapanire
pe acei care tanjesc,
sa traiasca in nestire
pana cand se schilodesc...
Mos Apocalipsa, insa
nu gandeste, chiar asa -
daruri de groaza aduce
cu zgomot de tinichea...
explozii nelimitate
scufundare de pamant -
chiar obiecte spatiale
toate-o data, nu pe rand...
deci a-ti inteles, desigur
ca-i nu-i joaca de copil -
mos Apocalipsa, are
daruri...ce nu ne...convin....
deci, sa ne unim de graba
si pe Mos sa-l renegam -
si sa nu-i fie de saga
daca-n cur...un…
in clipele-mi de chibzuire
vorbesc mereu cu Dumnezeu -
cu dragoste si proslavire
numindu-L vesnic, Tatal meu...
El...ma asculta cu placere
stiind ca-I sunt pios supus -
asa cum legea Sfanta, cere
de al urma pe cel de Sus...
iubirea Sa-i...nepretuita
o simt mereu, prin tot ce fac -
o grija tainica si nesfarsita
de care-mi este foarte drag...
in clipele-mi de chibzuire
ingenunchiez, si-apoi ma rog -
pentru a lumii fericire
ce-si pune zilnic, viata-n joc...
apoi, incep sa scriu poeme
fiind desigur, inspirat
de cel ce vesnic, imi asterne
doar pace-n sufletu-mi curat...
imi zboara ganduri pe hartie
ce nu mai pot sa le opresc -
prin cant suprem de poezie
catre pamantul romanesc...
ma simt erou, fara de teama
cand lumea, pot…
ani au trecut
de cad ne-am intalnit
virtual...
eu,
m-am indragostit de tine
tu,
te-ai indragostit de mine -
ne-am daruit
cum am putut
iubirea...ce ne apartine...
tu, esti lumina-ndepartata
ce-mi lumineaza viata mea
atunci cand lumea mi-i
intunecata
si-n gadurile ei...te vrea...
esti Inger, unica ratiune
care patrunzi
usor, in rostul meu
cu mangaieri
de-aripi minune
si zambet
de la Dumnezeu...
esti plamadirea bunatatii
atunci
cand imi vorbesti -
creind metafore-ale vietii
pentru poeme...pamantesti...
de ziua ta, inalt paharul...
plin
cu sampanie de sarut
si La Multi Ani...iti zic iubito
de pe pamantul Australiei -
unde sunt !
Te iubesc, iubire !
La Multi Ani...dragostea mea !
Magicul tau poet...Vladimir.
Poezia "Trandafirul" scrisa de prietena mea Dallila,
m-a inspirat intr-un fel, asa ca am incropit si eu la
repezeala o poezioara, care sper sa va placa, dragi
prieteni zanganiti.
Iata ce ne spune Babacu in blogul pe care l-a postat ieri:
Înotdeauna pentru mine acţiunea de a scrie a avut un scop foarte precis: Acela ca, mai devreme sau mai târziu, cineva să citească ceea ce am scris. Întrebarea care se pune însă, este: Cine să citească ? Prietenii ?... Duşmanii ?... Necunoscuţii ?... Desigur, ideal ar fi să citească toţi dar, (aici ar trebui, desigur, să existe şi un "DAR ...") nimeni din cei enumeraţi mai sus nu par a fi interesaţi de ceea ce scriu. De ce ?... Iată o întrebare grea la care nu am nici un…
Nichita...iti iubesc strigatul tau....
ma striga din caleasca vremii
cu cai ce galopeaza, semanand -
metafore, nascand poeme
ce sunt pamant, pentru pamant...
ma fluiera cu buzele-i rotite
in cerc da perfectiune literara -
Nichita...are note pregatite
ce ies din casa mortii in afara...
e Inger de pasiune si virtute
cum numai Dumnezeu...il stie -
e dans, din lumi necunoscute
pe-un ring de faina poezie...
ma striga din caleasca vremii
cu gest de-alunecare neoprita -
cascada-a carei apa-asterne
eternitatea-i...mult slavita...
ma scald in apa-i de racoare
pe care-o vreau ca imprumut -
Nichita, e a mea chemare
ce-mi spune astazi, cine sunt...
magic-poet Vladimir.
Acesta este Raymond...micutul (koala) gasit abandonat la o margine de drum...
